Când mi-a dat baby leapşa asta, titluri de cărţi preferate cu toate literele alfabetului, m-am apucat să-mi iau listele de lecturi de acum câţiva ani şi am tot făcut topuri. Degeaba am sperat să aduc mai multă claritate în proces, mi-au ieşit peste două sute de titluri, şi încă nu le-am inventariat pe toate şi mi-e absolut imposibil să spun care-s cele „mai” preferate dintre cărţi. Prin urmare, mai jos e rezultatul unui compromis, adică unele cărţi de ficţiune care mi-au dat inimaginabile plăceri:
1984 (George Orwell)
Alexandra şi infernul (Laurenţiu Fulga)
Băiuţeii (Filip şi Matei Florian)
Centaurul (John Updike)
Duma Key (Stephen King)
Evanghelia după Isus Cristos (Jose Saramago)
Femeia nisipurilor (Kobo Abe)
Ghemul fundăturilor (William S. Burroughs)
Hai să furăm pepeni (Nora Iuga)
Iubirea de aproapele (Pascal Bruckner)
Încă de pe atunci vulpea era vânătorul (Herta Muller)
Jocul lui Gerald (Stephen King)
Kaputt (Curzio Malaparte)
La răsărit de Eden (John Steinbeck)
Magicianul (John Fowles)
Nostalgia (Mircea Cărtărescu)
Orbitor (Mircea Cărtărescu)
Pădurea norvegiană (Haruki Murakami)
Quo Vadis (Henryk Sienkiewicz)
Room (Emma Donoghue)
Strigătul pietrelor (Hikaru Okuizumi)
Şi Hams şi Regretel (Matei Florian)
Toba de tinichea (Gunter Grass)
Ultimul mohican (James Fenimore Cooper)
Veronika se hotărăşte să moară (Paulo Coelho)
Zilele regelui (Filip Florian)
Strigătul pietrelor (Hikaru Okuizumi) – p-asta o avem home?
da, bineinteles ca o avem